description
of the project - descrierea proiectului:
The project
aims to promote cultural integration between children of different ethnic
groups that share section and school. The world of a young child is often
restricted to classroom, school garden, but only few students, the lucky ones,
have the opportunity to expand their horizons. We want to make everyone feel
their ethnic and cultural diversity as a richness and transport it in a
positive way in the classroom context. We want the group class is cohesive and
live well in school so that this positive input is also transported out of
school context. We believe in the integration of children with disabilities and
this project also intend to promote their participation to facilitate their
inclusion in schools.
Proiectul
își propune să promoveze integrarea culturală între copiii aparținând
grupurilor etnice diferite. Orizontul școlar al elevilor, preșcolarilor
este de cele mai multe ori limitat la nivelul clasei, al curții școlii,
doar unii dintre ei sunt norocoși și au oportunitatea de a-și extinde
orizonturile. Noi vrem ca fiecare copil sa simtă apartenența etnică și
diversitatea culturală ca pe o comoară și să o transpună într-un mod
pozitiv în diferite contexe în lucrul la clasă. Noi credem în integrarea
copiilor cu dizabilități și acest proiect își propune, de asemenea, să
promoveze participarea lor la activitățile școlare, să faciliteze
adaptarea lor la cerințele școlare.
The childrenwentinto the forestaccompaniedby a representative offorests,havereceivedinstructions onhow toplantseedlings.Observedarechanges thatoccur in naturein general,andin the forest,in particular,haveplantedflowersandtreesin the schoolyard,thentranslated intodrawingsorliterarycompositionsfeelingstowards nature,havemadepostersthattosensitizepeopleto notdeforest,tocollectpaper.They builthousesforbirdsofthe World Day ofBirds.ChildrenwatchedPowerPoint presentationsabout Earthandabout the causes ofenvironmental degradation, discussed thepositiveand negativeactionsof manon the planet,havemadelists ofmeasures theycantake tosaveEarthfrom destruction,theymadeposters.
I bambiniandarononel boscoaccompagnato da un rappresentantedelle foreste,hanno ricevutoistruzioni su comepiantarepiantine.Osservatosono cambiamentiche si verificanoin naturain generale, enella foresta,in particolare,hanno piantatofiori e alberinel cortile della scuola,poi tradotto indisegni ocomposizioniletterariesentimentiverso la natura, hanno fattomanifesti cheper sensibilizzarela gente a nondisboscare,araccogliere la carta.Hanno costruitocaseper gli uccellidella Giornata Mondialedegli uccelli.I bambinivistole presentazioni di PowerPointsullaTerra esulle cause didegrado ambientale,ha discusso le azionipositive e negativedell'uomosul pianeta, hanno fattoelenchi di misureda adottare persalvare la Terradalla distruzione,hanno fattomanifesti.
Dzieciposzedł do lasuw towarzystwieprzedstawicielalasów,otrzymaliinstrukcjesadzićsadzonki.Obserwowanesą zmianyzachodzącew przyrodziew ogóle,w lesie, w szczególności,posadziliśmykwiaty i drzewawszkolnym, a następnieprzetłumaczony narysunkach lubliterackieuczućwobecprzyrodysprawiły, żeplakatyuwrażliwienieludziniewylesiać, do zbieraniapapieru.Budowalidomydla ptakówŚwiatowy DzieńPtaków.Dziecioglądałemprezentacje PowerPointoZiemi ina temat przyczyndegradacji środowiska naturalnego,omówionopozytywne i negatywnedziałaniaczłowiekana tej planecie, uczyniłylisty działańmogąpodjąć, abyuratowaćZiemięprzed zniszczeniem, zrobiliplakaty.
Copiii s-au deplasat în pădure însoţiţi de un reprezentant al OCOLULUI SILVIC, au
primit instrucţiuni despre modul în care se plantează puieţii. Au observat
care sunt schimbările care se produc în natură, în general, şi în pădure, în
mod special; au plantat flori şi pomi în curtea şcolii, apoi au transpus în
desene sau compoziţii literare sentimentele lor faţă de natură, au realizat
postere prin care să sensibilizeze oamenii pentru a nu mai defrişa pădurile, s-a colectat hârtie. S-au construit
căsuţe pentru păsărele de Ziua Mondială a Păsărilor. Copiii au vizionat prezentări Power Point despre Pământ şi
despre cauzele degradării mediului, au discutat despre acţiunile pozitive şi negative ale
omului asupra planetei, au realizat
liste cu măsuri pe care le putem lua pentru a salva Pământul de la
distrugere, au realizat afişe.
We invite you to discover the beauty of Romanian traditions that
keep the calendar holidays or important moments in the life of common
people Solonţ.
Winter is sober, full of privations and
dangerous but the holidays this season, the most spectacular Roman
tradition, anticipates moments like that everything will return to life.
And in common Solonţ these celebrations are accompanied by traditions and customs are our people.
beginning of winter is marked by the celebration of Saint Andrew. Like all Romanians, and Solonţenii celebrate their patron saint, the Saint Landreau, on November 30.
night on the eve of Saint Andrew is
dedicated habits can antecrestine, to ensure protection of humans,
animals and farms. Romanian farmers put them under the guidance of the holy, just because they have guaranteed the authority and power. Eve of Saint Andrew is considered one of those times when the barrier between seen and unseen rise. Most favorable moment to get prospecting character information for the coming year. Also,
"Andreiu 'winter head" as he called Bucovina, evil plans allow
interference with the beneficial, important things in human existence
can be turned from their natural jelly. It is believed that this night "walking ghosts" steal "cow hand", "minds" and "fruit orchard".
against these dangers, the farmer uses as key apotropaic (protective), garlic. Equally,
house, stables, cages, doors and their windows are smeared with garlic
meant to ward off evil spirits entering in humans and animals.
December comes then the celebration, as
expected for children of St. Nicolae.In evening Eve, the parents put in
the shoes of children, that they and a carefully prepare many sweets and
sometimes there are some houses jucarii.In habit of playing with many
gifts and one that should nuielusa them cuminteasca , even in principle,
children who did not wear well during the year. How many
of us have been waiting anxiously for the morning of December 6 to look
if Santa "left something in boots ready for the evening? St. Nicholas day people go to church to honor those who wear or use this name.
celebration of December 20, dedicated to
St. Ignatius of Antioch, is popularly known as the Ignatius pigs. It is thought that pigs Ignat dreams that night will be cut. From now on no more fat, do not put meat on them and not eat, because he dreamed of cutting. The only activity allowed on this day is cutting pork
in pork cutting one should not lie
nearby, those who are compassionate by nature, because it is believed
that the pig dies with difficulty, and also the flesh of a pig will not
be good. The pig that should not raise your teeth, not out loud and boil pork weight.
There Solonţ and custom cut pork to be sat. Ion
Creanga says in "Memories of Childhood": "At Christmas, when my father
cut the pig, and it singed and scalded him, and it invalidity peppered
with straw, it inadusii, so that they can laugh more beautiful, I sat on
top of the straw pig and did a party for thousands of dollars ".
households believe they can know if their future wives are born girls or
boys, as shown a piece of meat placed in lard. If the pig heart will
find more blood clot, it was a sign that the owner will be lucky for
many bani.Splina pig that reveals during the winter: if the spleen is
thick in the end, it means that we have a harsh winter, snowy, but if
thin looks like snow will be low in winter and new year will be
plentiful.
In villages there is a whole dowry
Solonţ inherited from ancestors creations popular at the holidays, when
they sing from house to house, carols and all kinds of speeches. Some
rampant they are like all areas of Tazlaului, or Moldova, but there are
unelespecifice villages and places here.
These songs are manifested in Christmas
carols and New Year songs star sorcova and in walking plow or the goat.
In New Year's Eve, the whole village is in and holiday homes are lit, waiting haters.
From one end to the other village to hear speeches, crack of whips,
whistles, songs and beats from drums shaking the sky cry "Driven May
Come lads ........!!"
lyrical content is very specific to bad
agricultural life, with the oxen that pulled the plow plowed and sown,
about production field, about history and race ancestors, Trajan and
Decebal. wishers group are both young and elderly group, and hate
walking from house to house until dawn.
Also during new year celebrations are young which organizes and walk with "goat"
is made of wooden image of a goat with
wooden nose and head in a paper bag decorated in different colors, cut
in the form of fringe and that plays a young man came into this bag
adorned. staff accompanying goat is comprised of a groom, a bride,
dressed in uniform young officers, especially young horses play dress.
The young masked as: badanari, babe, old men, Jews.
organization and goat game is the time (
separately in each village commune) to be made outfit for this game.
first goat dance takes place at the
village hall, where fog comes with pomp. village officials are ugly then
starts the homes of householders. Notice Salt is the goat (named after
the village of origin), which is believed to date back to the days of
Stephen the Great. A recording of this was made by Professor John H
Ciubotaru head of the ethnology and folklore of University "Al.I. Cuza " Iasi
goat dance around 1975.In the Salt is found essential elements of human life: birth, marriage, death.
On the morning of New Year, children go from house to house "sorcova."
In celebration New Year in these
villages, the creation off a lot of popular costumes in the game goat
reflecting a strong original art of these people and wonderful places.
Epiphany (January 6) and St. John
(January 7) form a nearly and the same holiday. In the run feast of
Theophany, parish priest of the village go to the homes of believers to
proclaim the baptism of Jesus Christ and to bless believers' homes
sprinkled with holy water.
Also on the eve of Epiphany, people
sculpt a cross ice that sits in the churchyard to be consecrated with
water from large vessels that will make believers.
After Epiphany, 9 days no laundry,
because it is considered to be a sin to be polluted water was holy.
Night of Saint John is the last night of
the year where people still wear masks. They go to the homes of those
bearing the name of hatred.
Day of March 1, Martisor, is seen coming spring festival.
Martisor is a kind of talisman meant to
bring luck, offered with good wishes, health, love and joy and is
celebrated in Roman times, when celebrating the god Mars, the god of
forces of nature, of spring and agriculture.
Martisor consists of a red thread and
one white. color red on fire, blood and sun, is attributed to life, so
women. In contrast, white water conferred by the clarity, wisdom is
typical clouds of white men. girls wearing it for twelve days in chest
After that, the cord connecting a branch of the tree.
last week of Lent , Holy Week, or Holy Week is included in Easter, although in this period post
continues even greater intensity. elders tend to eat less in the
evening Sunday Palm, then do not eat up on Holy Thursday, when, usually,
is sharing, fasting
is continued then until Easter. youngest in this week eating only bread and dried fruit rather than drink spring water.
May especially in the past, the Holy
Week traditions were characteristic of these (pagan and Christian):
peace keeping, general sadness
beautiful worship services, more frequent than usual
temporary interruption of the main works in the field
making new clothes for the holiday
cutting cattle and poultry for the holidays
bargaining for musicians to dance village
sharing the church, mutual forgiveness between people
Some of the most profound, beautiful and uplifting Christian services are Denise. They are held in the Easter Lent. Denise world are more frequent in Holy Week, which attracts a lot of believers. By the beginning of Denial, in the fifth week of Lent, Easter, villages should be cleaned and renew, from homes and yards. Everyone foieste, vent and shake. But most children are happy. After whitewashing trees in orchards and gardens, dressed in holiday clothes and go to church. Denial and her troubles a magic charm. As mothers, grandmothers and sisters, who enter the church Great Week with head covered by a black kerchief.
Resurrection takes place at midnight,
when people receive from the priest holy light, light will go to the
graveyard and then train their homes.
returned from church, family sits down to table, tasting the eggs and bread first holy. Their hunger pangs after colliding with a tall glass of liquor. Eggs
collide after a ritual, elderly person (usually male) head collides
head egg mine egg held a commensal, while telling the Risen Christ known
formula << >>, the answer is : << Truly Risen!
>>. According to popular belief, it is good to
remember who you collided first, because, if by chance you lose your way
in any forest, you have only to remember who you collided first Easter,
and the orchards where you came . Mass on the first day of Easter is an occasion to gather the family, arising after a ritual. Easter
on the table can not miss: red eggs, sheep cheese, salad with spring
onions and radishes, weld and roast lamb, bread filled with cheese or
sour cream and, more recently, with chocolate.
In the morning the first day of pasta, unlighian put in a red egg and a coin. Pour fresh water (unopened) brought from the fountain. All
of the wash house at a time, giving each egg and red in the face and
saying: "To be healthy, and my face is red as egg, all I want and I
expect as the eggs are expected to Easter eggs to be loved as Easter
day. " Then take a coin and passing over the girl says: "To be proud and pure as silver."
A place of honor in history Solonţ
village is occupied by its heroes, people who lost their lives in two
world wars . In their memory to support the three priests and community
schools are organized celebrations on monuments erected in their honor
on the day of Ascension (40 days after the celebration of Easter). In
Cucuieti village, after the Ascension serving all people in church
headed by the village priest go to the monument dedicated to heroes
where you serve, give alms to red eggs and bread, to honor heroes.
Another source of joy and celebration
for villagers is the village festival, held separately in each parish
(village Solonţ the first Sunday after the Assumption, in the village of
Saint Nicholas Salt \ 8nov. and Cucuieti village on November 8.) Before
the village church holidays like dress clothes: men and streets are
cleaned households morning feast satului.In world going to church, then
home to invite guests from other sate.Un table usually dance reminiscent
of the village is The fair, where the world gathers enjoying ice cream
cones, cotton candy, music that resounds from everywhere and swing the
rotates continuously.
As in all villages and Solonţ country,
people organize all sorts of celebrations and holidays just as they have
inherited from their ancestors. Most of these holidays are similar to those in the villages of the Valley Tazlaului, Bistrita and Siret.
These holidays are made at local or family events: weddings, baptisms, funerals.
At these events highlight some cultural
statements high level of artistry, to point out that some traditions and
they have inherited from their ancestors and preserve them as precious
values of local folklore. These events are acts of
celebration and affirmation of the party of tradition and cultural life
acts that take place always between our villagers.
Obiceiuri şi folclor
Va invitam sa
descoperiti frumusetea traditiilor romanesti ce se tin la sarbatorile
calendaristice sau la momentele importante din viata oamenilor din
comuna Solonţ.
Iarna este sobra, plina de privatiuni si
primejdioasa dar sarbatorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase
din traditia romanilor, prefigureaza parca clipele in care totul va
reveni la viata. Si in comuna Solonţ aceste sarbatori sunt insotite de
traditii si obiceiuri respectate cu sfintenie de locuitori.
Inceputul iernii este marcat de
sarbatorirea Sfantului Andrei. Asemeni tuturor romanilor , si Solonţenii
isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantu lAndrei, la 30
noiembrie.
Noaptea din ajunul Sf.Andrei este
destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asigure
protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au
pus sub obladuirea acestui sfant, tocmai pentru ca ele trebuie
garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este
considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si
nevazut se ridica. Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu
caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, "Andreiu'
cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta
planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din
existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se
crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor",
"mintile oamenilor" si "rodul livezilor".
Impotriva acestor primejdii, taranul
foloseste ca principal element apotropaic (de aparare), usturoiul. In
egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora
sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele
la oameni si animale.
Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat
de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae.In seara din ajun,
parintii pun in incaltamintea copiilor, pe care acestia si-o pregatesc
cu mare grija, multe dulciuri si, uneori , jucarii.In unele case
exista si obiceiul de a pune alaturi de cadouri si cate o nuielusa
care ar trebui sa-i cuminteasca, macar din principiu, pe copii care nu
s-au purtat bine in timpul anului. Cati dintre noi nu au asteptat cu
infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu' a
lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? In ziua Sfantului Nicolae
oamenii merg la biserica pentru a-i cinsti pe cei care poarta sau au
purtat acest nume.
Sarbatoarea din 20 decembrie, inchinata
Sfantului Ignatie al Antiohiei, este cunoscuta in popor sub denumirea
de Ignatul porcilor. Se crede ca in noaptea de Ignat porcii viseaza ca
vor fi taiati. De acum incolo nu se mai ingrasa, nu mai pun carne pe
ei si nu mai mananca, pentru ca si-au visat taierea. Singura
activitate permisa in aceasta zi este taierea porcului
La taierea porcului nu trebuie sa stea
nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt milosi din fire, caci se
crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc
nu va mai fi buna. Cel ce taie porcul, nu trebuie sa stranga din
dinti, ca sa nu iasa carnea porcului tare si sa fiarba cu greutate.
Exista si in Solonţ obiceiul ca porcul
taiat sa fie incalecat. Ion Creanga marturiseste in "Amintiri din
copilarie”: "La Craciun, cand taia tata porcul, si-l parlia, si-l
oparia, si-l invalia iute cu paie, de-l inadusii, ca sa se poata rade
mai frumos, eu incalecam pe porc deasupra paielor si faceam un chef de
mii de lei".Gospodarii cred ca pot cunoaste daca in viitor nevestele
lor vor naste fete ori baieti, dupa cum se arata o bucata de carne
asezata in osanza. Daca in inima porcului se va gasi mult sange
inchegat, aceasta era semn ca stapanul va avea noroc de multi
bani.Splina porcului este cea care descopera durata iernii: daca
splina este groasa in capat, e semn ca vom avea o iarna grea, cu multa
zapada, insa, daca este subtire, arata ca va fi iarna saraca in omat,
iar anul nou nu va fi imbelsugat.
In satele comunei Solonţ se afla o
intreaga zestre mostenita de la strabuni de creatii populare, cu ocazia
sarbatorilor de iarna, cand se canta din casa in casa, tot felul de
colinde si uraturi. Unele ditre ele sunt asemanatoare intregii zone a
Tazlaului, sau chiar a Moldovei, dar sunt si unelespecifice satelor si
locurilor de aici.
Aceste cantece se manifesta in colinde
de Craciun si Anul Nou, cantece de stea, sorcova si in mersul cu
plugusorul sau chiar cu capra.
In noaptea de Anul Nou, tot satul este
in sarbatoare si casele sunt luminate, asteptand uratori.
Dintr-un capat la celalalt al satului se
aud uraturi, pocnete din bice, cantece din fluiere si batai din tobe
de se cutremura vazduhul la strigatul « Manati mai
flacai........Hai !!!!!! »
Continutul versurilor la urat este
tocmai specificul vietii agricole, alaturi de boii care au tras plugul
la arat si semanat, despre productia ogorului, legat istoric si de
stramosii neamului, de Traian si Decebal. Uratorii sunt atat din
grupul tinerilor, cat si din grupul varstnicilor, care umbla si ura
din casa in casa pana in zorii zilei.
Tot cu ocazia sarbatoririi noului an, sunt tineri care organizeaza si umbla cu « capra «
Se confectioneaza din lemn chipul unei
capre cu botul de lemn si capul dintr-un sac impodobit din hartie in
diferite culori , taiata sub forma de franjuri si care o joaca un
tanar intrat in acest sac impodobit. Personalul care insoteste capra
este format dintr-un mire, o mireasa, tineri imbracati in uniforma de
ofiteri, cai jucati de tineri special imbracati. De asemenea tineri
mascati ca : badanari, babe , mosnegi, jidani.
Organizarea si jocul caprei se face
din timp(separat in fiecare sat din comuna) pentru a se putea
confectiona tinuta pentru acest joc.
Primul dans al caprei are loc la
primaria din comuna , unde ceata soseste impreuna cu alai. Sunt urate
oficialitatile comunei dupa care se porneste pe la casele gospodarilor.
De remarcat este capra de la Sarata (dupa numele satului din care
provine), despre care se crede ca dateaza inca de pe vremea lui Stefan
cel Mare. O inregistrare a acesteia a fost facuta de catre domnul
profesor Ion H Ciubotaru şeful catedrei de etnologie şi folclor din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi
in jurul anului 1975.In dansul caprei de la Sarata se regasesc
elemente primordiale din viata omului : nasterea , nunta, moartea.
In dimineata zilei de anul nou, copiii merg de la casa la casa cu « sorcova ».
In cadrul sarbatoririi anului nou din
aceste sate, se desprinde o sumedenie de creatii populare in costume,
in jocul caprei care reflecta o puternica arta originala a acestor
oameni si locuri minunate.
Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7
Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In perioada
premergatoare sarbatorii Botezului Domnului, preotii din parohiile
comunei merg pe la casele credinciosilor spre a vesti Botezul
Mantuitorului Iisus Hristos si pentru a binecuvanta casele
credinciosilor prin stropire cu apa sfintita.
Tot in ajun de Boboteaza, oamenii
sculpteaza o cruce din gheata pe care o aseaza in curtea bisericii spre
a fi sfintita ,alaturi de vasele mari cu apa din care vor lua
credinciosii.
Dupa Boboteaza, 9 zile nu se spala rufe,
pentru ca se considera a fi un pacat sa fie spurcata apa care a fost
sfintita.
Noaptea de Sfantul Ion este ultima
noapte din an in care oamenii mai poarta masti. Acestia merg pe la
casele acelor ce poarta acest nume pentru a-i ura.
Ziua de 1 Martie, Martisorul, este considerata sarbatoarea venirii primaverii.
Martisorul este un fel de talisman menit
sa poarte noroc, oferit impreuna cu urarile de bine, sanatate,
dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se
sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al
agriculturii.
Martisorul este format dintr-un fir
rosu si unul alb. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, este
atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de
limpezimea apelor, de albul norilor este specifica intelepciunii
barbatului. Fetele il poarta timp de douasprezece zile in piept Dupa
aceea, cu snurul leaga o creanga a pomului.
Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare este inclusa în sarbatoarea Pastelui, desi în aceasta perioada postul
continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa
manance putin în seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca
pana în Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru
fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca în aceasta
saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.
Mai ales în trecut, pentru Saptamana
Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si
crestine) :
pastrarea linistii, a tristetii generale
servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei
intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp
confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare
taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori
tocmirea lautarilor pentru hora satului
impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni
Unele dintre cele mai
profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se
tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile
din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la
inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele
trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata
lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii.
Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de
sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii
farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in
Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa
neagra.
Slujba de Inviere are loc la miezul
noptii, cand oamenii primesc lumina sfanta de la preot , lumina cu
care vor merge apoi cu alai spre cimitir si spre casele lor.
Intorsi de la biserica, membrii
familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca
sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de
bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in
virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut
in mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula
<<Hristos a Inviat!>>, la care se raspunde cu:
<<Adevarat a Inviat !>>. Dupa credinta populara, e bine de
tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca din intamplare te
ratacesti in vreo padure, n-ai decit sa-ti amintesti cu cine ai
ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit.
Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei,
decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi:
ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul
si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou,
cu ciocolata.
In dimineata primei zile de paste, se
pune intr-unlighian un ou rosu si o moneda. Se toarna apa proaspata
(neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand,
dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : « Sa fiu sanatos,
si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma
astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca
ouale in zilele Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda si trecand-o peste
fata se zice : « Sa fiu mandru si curat ca argintul ».
Un loc de cinste in istoria comunei
Solonţ este ocupat de eroii acesteia, oameni ce si-au pierdut viata in
cele doua razboaie mondiale.In memoria acestora cu sprijinul celor
trei preoti si al scolilor din comuna, sunt organizate serbari la
monumentele ridicate in cinstea lor in ziua de Inaltare (la 40 de zile
dupa sarbatorirea Pastelui).In satul Cucuieti , dupa slujba de
Inaltare toti oamenii din biserica in frunte cu preotul satului
merg la monumentul inchinat eroilor unde se tine slujba , se dau de
pomana oua rosii si pasca , spre cinstirea eroilor.
Un alt prilej de bucurie si sarbatoare
pentru sateni il reprezinta hramul satului, tinut separat in fiecare
parohie (in satul Solonţ in prima duminica dupa Adormirea Maicii
Domnului, in satul Sarata de sfantul Nicolae\8nov. , iar in satul
Cucuieti pe 8 nov.) Inainte de hram satul parca imbraca straie de
sarbatoare : sunt curatate gospodariile oamenilor si ulitile
satului.In dimineata hramului lumea merge la biserica, dupa care invita
acasa la masa oaspeti din alte sate.Un obicei ce aminteste de hora
satului este balciul , unde se aduna lume bucurandu-se de inghetata la
cornet, vata de zahar, muzica ce rasuna de peste tot si scranciobul
ce se roteste necontenit.
Ca in toate satele patriei si in
Solonţ, locuitorii organizeaza tot felul de serbari si sarbatori asa
cum si ei le-au mostenit de la strabunii lor. Majoritatea acestor
sarbatori sunt asemanatoare cu cele din satele de pe Valea Tazlaului, a
Bistritei si a Siretului.
Aceste sarbatori se fac cu ocazia
evenimentelor locale sau de familie : nunta, botez, inmormantare.
Cu ocazia acestor evenimente se scot
in evidenta unele afirmatii culturale de inalta tinuta artistica, se
scot in evidenta unele traditii pe care si ei le-au mostenit de la
strabuni si pe care le pastreaza ca pe niste scumpe valori ale
folclorului local. Aceste evenimente sunt acte de sarbatoare, de
petrecere si de afirmare a unor traditii si acte de viata culturala ce
se desfasoare mereu intre locuitorii satelor noastre.